Promovare Gratuita - Top123

Viața de familie și televizorul

Virgiliu Gheorghe ( fizician și teolog )

Influenta negativa a televiziunii în viata familiei contemporane se exercita sub mai multe forme. Forta disolutiva a televiziunii se manifesta atat direct, prin promovarea avortului, a libertinajului sexual, prin limitarea intelegerii relatiei de dragoste la satisfacerea mecanica a placerii sexuale, cat și indirect, prin promovarea unei vieti lipsite de griji, comode, cu mult confort și multa distractie, pentru care familia sau copiii ar putea constitui un serios impediment, în general, intreaga atmosfera a lumii micului ecran este potrivnica unei vieti normale de familie. Sa urmarim insa ceva mai sistematizat care ar fi principalele probleme pe care televiziunea le creeaza familiei din zilele noastre.


1. Timpul petrecut de membrii familiei în jurul televizorului este un timp mort pentru existenta acesteia. în loc sa se sprijine reciproc, sa se completeze unul pe celalalt în treburile casei, membrii familiei se uita la televizor. Nu numai ca activitatile casnice intra în criza - femeia nu pregateste la timp mancarea, barbatul nu repara ceva sau nu face cumparaturile -, dar membrii familiei nu mai au nici ragazul de a comunica spre a-si impartasi problemele, grijile sau implinirile, de a se sfatui unul cu celalalt, de a gasi sprijin și mangaiere.
Masa în familie, eveniment central în existenta cotidiana a acesteia, un moment al impacarii, al comuniunii, al comunicarii și al multumirii, a fost inlocuita cu luatul mesei în fata televizorului. Chiar și atunci cand intreaga familie este prezenta, uitandu-se la aceeasi emisiune, fiecare se afla departe de celalalt, cu mintea plecata în lumea de pe micul ecran. Nu mai este deplina nici bucuria femeii ca mancarea pentru care s-a ostenit cu dragoste a placut sotului și copiilor, nici a barbatului ca se afla în mijlocul familiei sale, avandu-i pe toti imprejur, nici a copiilor ca se afla alaturi de parinti. Masa în fata televizorului este cel putin un motiv de indiferenta sau de lipsa de respect pentru celalalt, daca nu chiar o pricina de irascibilitate, de dezbinare și cearta pe marginea emisiunilor urmarite.

2. Starea de fericire este o realitate subiectiva. Oamenii pot sa laiba bani, bucurii, succes, sa fie chiar iubiti, și totusi sa se considere nefericiti. Totodata, exista oameni saraci, cu probleme, cu griji și chiar lipsiti de o afectiune deosebita care se considera fericiti sau, oricum, mai fericiti decat primii. Nu vom aborda aici dimensiunea religioasa a problemei, ci vom lua în discutie doar unul dintre cele mai importante aspecte privind sentimentul de fericire sau nefericire pe care-l traiesc oamenii.
Omului nu-i este de ajuns ca traieste bine, ca se simte multumit de situatia în care se afla sau de oamenii din jurul sau pentru a se considera fericit. El are nevoie de confirmarea ca intr-adevar situatia pe care o traieste este una fericita, demna de ravnit. De aceea el compara permanent ceea ce i se intampla cu modelul pe care-l are în minte sau cu ceea ce vede în jur. în acest context, televiziunea joaca un rol nefast în viata oamenilor. Ea devine termenul de comparatie pentru cei mai multi telespectatori, deoarece pe micul ecran se configureaza modelul de om fericit. Aici incepe drama omului contemporan. Orice ar face, el nu poate realiza în chip desavarsit prototipul lumii TV. și , chiar daca se presupune ca reuseste acest lucru, constata cu amaraciune ca inca nu a ajuns la fericire. Aceasta nu inseamna insa ca va constientiza faptul ca modelul prezentat la televizor sau cel furnizat de nihilismul culturii de consum nu este viabil. Care este oare rezultatul acestei permanente raportari a telespectatorului la modelul propus de televiziune, care sunt consecintele acestui fapt pentru viata familiei contemporane?
Viata de familie apare arareori pe micul ecran, cu toate ca, în realitate, în jurul acesteia se configureaza în chip firesc existenta majoritatii oamenilor. Familia și intamplari legate de viata acesteia, prin insasi natura lor, sunt socotite subiecte foarte putin potrivite pentru a fi mediatizate. în emisiunile de divertisment, sportive, de stiri, în talk-show-uri sau în programele politice, familia nu-si gaseste locul sau, chiar daca este amintita, apare intr-o ipostaza senzationala, electorala sau, oricum, maladiva.
Prezenta familiei devine sesizabila, mai cu seama, în filme, în special în seriale sau telenovele. Din pacate, nici aici telespectatorilor nu li se ofera posibilitatea de a cunoaste o viata normala de familie. Familia obisnuita, simpla, nu are nimic spectaculos, pentru a putea atrage atentia telespectatorilor. Astfel, chiar și atunci cand familia apare intr-un anumit context pe micul ecran, aceasta nu va avea decat putine elemente care sa o identifice cu o familie normala.

3. în familia de pe micul ecran, oamenii au mai mult timp liber și mai multi bani, și se distreaza aproape tot timpul. Traiesc intamplari senzationale, fascinante povesti de dragoste, emotii puternice. Traiesc mult mai intens, nu au timp sa se plictiseasca și sa se uite la televizor, caci trebuie sa actioneze.
Telespectatorii care au aceasta lume drept model cand revin la atmosfera propriei case vor constata izbitoarea diferenta care exista intre cele doua lumi. Propria viata de familie pare cenusie, apasatoare, plictisitoare, cu probleme, griji, lipsuri și chiar cu neintelegerile inerente unei vieti normale, în comparatie cu intamplarile extraordinare, cu viata deosebita pe care telespectatorii isi inchipuie, prin prisma televiziunii, ca o duc altii.
Apare astfel un cerc vicios: problemele se acutizeaza tot mai mult, proportional cu timpul dedicat vizionarii caci viata de familie devine tot mai saraca, iar oamenii se vor simti din ce în ce mai mult indreptatiti sa caute cu jind la ideala lume fictionala. Comparatia vietii personale de familie cu cea stralucitoare, traita pe micul ecran, devine astfel o sursa permanenta de nemultumire și frustrare, cadru prielnic pentru aparitia tensiunii și neintelegerilor familiale.

4. Membrii familiilor de pe micul ecran sunt independenti unul fata de celalalt. Activitatea filmului este centrata aproape intotdeauna pe ceea ce ii individualizeaza pe acestia - interesele, cariera, aventurile fiecaruia. De aici telespectatorul, femeie sau barbat, invata sau isi insuseste acea mentalitate în care obiectivele și interesele individuale sunt separate de cele ale familiei. Aceasta atitudine prin care telespectatorul incepe sa acorde mai multa importanta nevoilor, intereselor și satisfactiilor individuale, decat celor comune, ale familiei, este una dintre principale cauze ale divortului în lumea moderna. Fiecare cu cariera lui, cu banii lui, cu preferintele, cu programul, cu prietenii lui, cu propriul ego, incat pana la urma sotii se trezesc ca au mai multe lucruri care ii separa decat ii apropie.

5. O alta frustrare pe care o naste televiziunea este produsa de comparatia, uneori chiar inconstienta, pe care telespectatorii o fac intre propriii soti și eroii micului ecran. Barbati sau femei, draguti, sarmanti, fermecatori, aproape intotdeauna foarte sexi, bogati și puternici, gata sa satisfaca placerile partenerului, ii pun în stare de inferioritate pe bietii soti sau pe sotiile care, în chip firesc, nu pot concura cu un personaj fictional, interpretat de un actor tanar, bine machiat și retusat cu ajutorul tehnologiei video, care traieste și se pregateste numai pentru a intruchipa idealul, a forma o imagine cat mai perfecta. Acest erou fictional care patrunde și ia proportii în imaginatia telespectatorilor este cel mai mare dusman al vietii de familie. Cu el se savarseste prima oara adulterul și , adesea, tot el este cel care impinge în viata cotidiana persoana respectiva catre adulter.

6. Dorintele inoculate de televiziune, în special prin publicitate, se transforma în mintea telespectatorilor în zid despartitor intre barbat și femeie sau în pricina dge tensiune și scandal. Dorinta de lucruri, bani și placeri cultiva în special instinctul posesiunii, egoismul și individualismul, și prin aceasta slabeste relatia cu celalalt. Omul isi transfera treptat orizontul de implinire de la comuniune, iubire fata de cel de langa el, de la bucuria de a fi impreuna cu sotul sau cu copilul, la universul obiectelor și al placerilor egoiste, o realitate care - în versiunea TV - este vrednica de dorit. Masinile, hainele scumpe, distractia, confortul, luxul de la televizor nu sunt la indemana oricui. De aici incep sa apara nemultumirile și reprosurile.

7. Televiziunea joaca un rol principal în normalizarea relatiilor sexuale în afara casatoriei, a adulterului, a perversiunilor sexuale și a divortului. în telenovele, spre exemplu, relatiile sexuale sunt de 24 de ori mai frecvente în afara casatoriei decat cele intre soti sau 94% dintre intamplarile erotice se desfasoara intre persoanele necasatorite. De asemenea, adulterul și divorturile abunda, depasind cu mult rata celor din realitate. "De ce sa te mai straduiesti sa-ti pastrezi fidelitatea fata de sot sau sotie cand placerea o poti obtine și în alta parte sau cand toata lumea procedeaza la fel?" sugereaza televiziunea prin falsa realitate pe care o promoveaza.

8. în conditiile în care sotul sau sotia isi vor hrani simturile și imaginatia prin vizionarea materialelor erotice sau pornografice, criza farriiliala se va acutiza extrem de rapid. S-a putut constata anterior ca vizionarea acestora genereaza, dupa numai cateva saptamani, mutatii vizibile în mentalitatea indivizilor. Nemultumirile sau frustrarile privind persoana celuilalt și chiar propria persoana, slabirea fidelitatii, a dorintei de a avea copii sau de a intemeia și a sustine o familie sunt consecintele directe ale vizionarii materialelor erotice și pornografice. Placerea devine personajul principal în viata oamenilor dependenti de astfel de mesaje. Daca pentru o asemenea persoana placerea va putea fi gasita și în afara casniciei, o placere lipsita de responsabilitati, facila și seducatoare, atunci aceasta alegere devine foarte probabila.
Televizorul, dupa cum demonstreaza Maria Winn, este un strain care patrunde în casele noastre și care, insinuandu-se în viata fiecarui membru al familiei, reuseste sa-i indeparteze pe unul de celalalt. Televiziunea este mai mult decat o persoana: este o lume cu care ne imprietenim, impreuna cu care petrecem adesea mai mult timp, în care investim mai multa afectivitate decat în cei apropiati. Lumea TV ne revendica numai pentru ea și permanent ne sopteste, ne sugereaza cu subinteles ca exista o alta viata care merita sa fie traita decat cea a monotoniei familiale, iar noi meritam aceasta fericire.
Procesul de transformare a omului asezat zilnic cateva ceasuri în fata televizorului este unul de natura cvasistatica. Adica suficient de incet pentru ca în fiecare zi oamenii sa apara ca și neschimbati, identici cu ei insisi. Efectele mici, cumulate pe parcursul timpului, fac ca dupa cativa ani sa se ajunga ca oamenii sa nu se mai poata intelege, sa nu se mai recunoasca unul pe celalalt. Ei nu mai sunt ei insisi cei din trecut, ci un produs al formarii sau al alienarii mediatice. Astfel, incet-incet, aceasta voce, care prin toate imaginile ce ne patrund în minte devine din ce în ce mai convingatoare, ne va face sa ne simtim tot mai indreptatiti sa ne revendicam o viata mai comoda, cu mai multe placeri și mai putin efort.
Celalalt, sotul sau sotia, în masura în care nu ne poate oferi aceasta viata sau care constituie o piedica în dobandirea "libertatii" sau a placerilor va fi receptat, chiar daca numai la nivelul inconstientului, ca un potential dusman. Daca despartirea nu este posibila din cauza copiilor, a mediului social sau din alte cauze, atunci individul se va simti indreptatit în sufletul sau sa se poarte urat și violent cu cel de langa el (sotul sau sotia), sa se razbune pe el pentru esecul, starea de nefericire indusa, de altfel, prin mass-media. Chiar daca nu vor divorta, viata familiei ajunge adesea sa fie un adevarat cosmar. Fantasmele placerilor neimplinite sadite de televiziune în mintile telespectatorilor fideli devin astfel cei mai mari dusmani ai vietii de familie și , în ultima instanta, ai oamenilor pe care ii stapanesc și ij nelinistesc permanent.
Avand în vedere toate acestea, reprosurile, cearta, violentele verbale și fizice vor deveni tot mai frecvente și mai grave în viata familiei configurate în jurul televizorului și a valorilor acestuia, mai cu seama pe fondul irascibilitatii și nervozitatii generate de viata stresanta a omului contemporan. Acest comportament se incadreaza, de altfel, în atmosfera generala a dramei TV. Prin acest comportament, telespectatorii au sansa sa-si transforme propria viata intr-o scena, sa se simta pentru cateva clipe eroii propriei telenovele. în astfel de conditii, despartirea poate deveni iminenta, în special în contextul unei mentalitati induse tot de televizor, al unor stereotipii de genul: "Daca relatia nu merge, ne despartim civilizat și ne refacem fiecare viata".

Exista o multime de aspecte privind forta disolutiva pe care televiziunea, ca experienta prin excelenta nihilista, o are asupra familiei. Aceasta preia copilul sau omul matur de la nivelul mentalitatii pe care o are, pentru ca printr-o succesiune de pasi, printr-o serie de metode, argumente și justificari - constructia și manipularea situatiilor de viata, a contextelor, a replicilor și atitudinilor personajelor de pe micul ecran - sa-l conduca pe telespectator catre o mentalitate egocentrista, straina sau chiar polemica vietii de familie.
Familia fiind principalul dusman al societatii de consum, este normal ca aceasta, prin instrumentul ei principal - televiziunea - sa lupte impotriva familiei. Cine isi asuma riscurile de a detine un te-levizor în propria casa trebuie sa constientizeze toate cele prezentate anterior, caci depinde în primul rand de noi soarta acestui razboi.

[sus]

 
Copyright Parohia Vărzaru. Toate drepturile rezervate. Web master: tavy_dum@gmail.com.com